Numărul companiilor mari cu cifra de afaceri peste un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului 2018 a crescut cu aproape 5%, ajungând la 189, iar pierderile totale cauzate creditorilor de companiile insolvente s-au majorat cu 10%, la 5 miliarde lei, relevă un nou studiu Coface privind evoluţia insolvenţelor în prima jumătate a acestui an.

„Numărul companiilor mari cu cifra de afaceri peste un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului 2018 a crescut cu aproape 5%, ajungând la 189. Creşterea insolvenţelor în rândul firmelor mari reprezintă o problemă sistemică, deoarece acestea propagă un şoc financiar şi social mai mare în mediul de afaceri deja foarte polarizat. Deşi numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la un minim al ultimilor zece ani, pierderile generate creditorilor sunt la un nivel foarte ridicat, aproape de pierderile maxime din ultimul deceniu”, se arată în studiu, care a luat în considerare cazurile noi de la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI) din primul semestru al anului curent.

Conform datelor preliminare publicate de BPI în primul semestru 2018 s-au deschis 4.199 proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 4.442 de insolvenţe.

Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în comerţul cu amănuntul (674), urmat de construcţii (663) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (624).

„Principalii factori care duc la deteriorarea comportamentului de plată al companiilor, pe de o parte, respectiv scăderea nivelului de încredere a antreprenorilor, pe de altă parte, sunt creşterea cheltuielilor, în special cele cu salariile, utilităţile şi combustibilul, creşterea cheltuielilor privind dobânzile şi rambursarea creditelor bancare, impredictibilitatea fiscală. La toate acestea se adaugă economia subterană din România, estimată de Comisia Europeană la aproape 28% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE după Bulgaria, ceea ce permite concurenţa neloială şi dificultatea de a fi competitiv, dificultatea de a găsi forţă de muncă la un salariu care să reflecte productivitatea reală”, se precizează în studiu.

Companiile insolvente în primul semestru al acestui an au cauzat creditorilor (instituţiilor de credit, furnizorilor etc.) pierderi totale de aproape 5 miliarde de lei, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017.

De asemenea, numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente în primul semestru 2018 este în creştere cu 35%, ajungând la aproape 26.000 de salariaţi.

„Creşterea impactului companiilor insolvente asupra mediului de afaceri este înregistrată pe fondul deteriorării contextului fiscal şi antreprenorial din România, care alimentează o fluctuaţie majoră a ritmului creşterii economice şi a companiilor nou înregistrate în comparaţie cu cele care îşi întrerup activitatea. Perioada de expansiune este mult peste potenţial şi poate fi urmată de o recesiune mai dură”, susţin realizatorii studiului.

Potrivi sursei citate, contextul macroeconomic devine instabil din cauza politicilor fiscale prociclice care alimentează creşterea unui deficit fiscal foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creşterii economice.

„Deficitul fiscal în primul semestru 2018 este de -14,96 miliarde de lei, cel mai ridicat din ultimii 8 ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Decalajul dintre veniturile şi cheltuielile publice creşte accelerat, în contextul în care trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal de 10 miliarde de lei, de două ori peste nivelul din primul trimestru. Deficitul fiscal record este determinat de creşterea cheltuielilor publice (+19%), mult mai accelerat faţă de avansul veniturilor publice (+12,6%)”, relevă studiul citat.

De asemenea, în ceea ce priveşte cheltuielile publice, studiul Coface arată că acestea sunt concentrate în proporţie de 71% în cheltuieli de personal (care cresc cu 24%, totalizând un avans de aproape 50% în ultimii trei ani) şi cheltuieli cu ajutoare sociale (care avansează cu +14%). Creşterile de salarii se reflectă în avansul consumului, care alimentează presiuni inflaţioniste semnificative în contextul unei producţii domestice limitate. Nu în ultimul rând, inflaţia anuală a crescut la 5,4% în iunie, cel mai ridicat nivel din UE, iar dobânzile din piaţa monetară interbancară cresc în linie cu inflaţia, în contextul lansării unei politici monetare restrictive într-un ritm acomodativ (gradual) de către BNR.

„Creşterea economică a decelerat la 4,2% în primul semestru din acest an şi se va încadra în intervalul 4% – 4,5% pe parcursul întregului an, semnificativ sub prognoza de 5,5% pe care este bazat bugetul public pentru anul curent. Temperarea creşterii economice este determinată de scăderea gradului de încredere a consumatorului, care înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. O explicaţie este scăderea venitului disponibil din cauza creşterii dobânzilor pentru creditele aflate în derulare şi creşterea preţurilor pentru majoritatea produselor din coşul de consum”, se arată în studiul citat.