Concordatul preventiv este o procedură care se desfăşoară în afara instanţei, pe cale amiabilă între debitor şi creditori, procedură reglementată de legea 381/2009 la articolul 1.

Legea concordatului preventiv oferă posibilitatea debitorului, a cărui companie traversează o perioadă financiară dificilă, să ceară creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, anevoioasă şi care de multe ori nu are rezultatul așteptat.

Proiectul de concordat preventiv va prezenta un plan de redresare a companiei, detaliind situaţia analitică a activului şi pasivului debitorului, cauzele ce au adus debitorul in criză, precum și proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele şase luni.

În termen de maximum 30 de zile calendaristice, creditorii votează asupra ofertei de concordat preventiv, proiectul considerându-se aprobat dacă sunt
întrunite voturile creditorilor reprezentând două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.

Procedura de votare a concordatului și supravegherea executării procedurii de către debitor este asigurată de un conciliator, practician în insolvență.

Încheierea contractului de concordat preventiv atrage după sine suspendarea curgerii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.

Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

 

Andreea Rusănescu