Planul de reorganizare

Scopul final al oricărei acțiuni de reorganizare judiciară este salvarea societății aflată în incapacitate temporară de plată de la faliment.

Modul în care societatea intenționează să evite falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditorilor sub forma unui document care poartă numele de – plan de reorganizare-.

Acesta este de fapt un plan de afaceri având toate caracteristicile acestuia.Diferența principală este ca în loc ca acest plan de afaceri să fie prezentat unei bănci sau unui alt investitor financiar, el va fi supus aprobării persoanelor cărora societatea le datorează deja bani, și anume creditorilor.

CINE POATE DEPUNE UN PLAN DE REORGANIZARE?

  • Societatea debitoare, prin administratorul special și cu acordul adunării generale a acționarilor/asociaților în termen de 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv al creanțelor;
  • Administratorul judiciar (în același termen);
  • Unul sau mai mulți creditori deținând împreună cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor;
  • Nu va putea propune un plan de reoganizare debitorul care într-un interval de 5 ani anteriori a mai fost subiectul unei proceduri de insolvență (și nici dacă a contestat deschiderea procedurii la cererea creditorului).

CE TREBUIE SĂ CONȚINĂ UN PLAN DE REORGANIZARE?

  • Planul poate sa prevadă fie restructurarea și continuarea activității societății debitoare, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinație a celor doua variante.
  • Planul va indica perspectivele de redresare ale societății, mijloacele de finanțare, cererea pieței.
  • Planul de reorganizare va prevedea în mod obligatoriu programul de plată al creanțelor. Plata propusă prin planul de reorganizare poate fi totală sau parțială.

Planul de reorganizare va mai prevedea în mod obligatoriu:

  • categoriile de creanțe care nu sunt defavorizate;
  • tratamentul creanțelor defavorizate;
  • ce despagubiri le vor reveni tuturor categoriilor de creditori prin comparație cu sumele pe care aceștia le-ar fi primit în cazul falimentului;
  • dacă debitorul își păstrează în tot sau în parte conducerea activității sale;
  • sursele de proveniență pentru resursele financiare.

Planul de reorganizare poate dura maximum trei ani și va fi supus votului și aprobării adunării creditorilor. Nu pot participa la votarea planului acei creditori care nu au fost incluși în tabelul definitiv al creanțelor, aceștia fiind considerați decăzuți din drepturi și creditorii din grupa creditorilor subordonați.

Planul va fi confirmat de judecatorul-sindic dacă sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele condiții:

  1. în cazul în care sunt 3 sau 5 categorii de creditori care au drept de vot asupra planului, acesta se consideră aceeptat dacă cel puțin 2 sau 3 votează planul, și cel putin 30% din totalul masei credale votează planul;
  2. în cazul în care sunt 2 sau 4 categorii de creditori care au drept de vot asupra planului, acesta se consideră aceeptat dacă cel puțin 1 sau 2 votează planul, și cel puțin 30% din totalul masei credale votează planul;
  3. fiecare categorie defavorizată care a respins planul va fi supusă unui tratament corect si echitabil (nu primesc mai puțini bani decât în cazul falimentului)

Desfășurarea reorganizări judiciare pe parcursul planului

  • Odată confirmat planul prin sentința judecatorului-sindic, activitatea debitoarei se modifică în mod corespunzător. Planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva societății debitoare.
  • Pe parcursul procedurii, societatea va fi condusă de administratorul special (reprezentant al acționarilor/asociaților) sub supravegherea administratorului judiciar.
  • Dacă debitoarea nu respectă planul de reorganizare, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori poate solicita judecatorului-sindic intrarea în faliment.
  • Trimestrial debitoarea, prin administratorul judiciar sau administratorul special, va trebui să prezinte rapoarte comitetului creditorilor. Aceste rapoarte vor fi depuse și la grefa tribunalului fiind accesibile tuturor creditorilor.

Din reorganizarea judiciară se poate ieși în două moduri:

  • Prin încetarea reorganizării și repunerea societății în situația normală de comerciant sau prin intrarea în faliment. În ambele cazuri, trecerea dintr-o stare în alta se va produce printr-o hotărâre a judecatorului sindic.
  • În cazul falimentului, activitatea societății comerciale se oprește urmând ca, în timp cât mai rapid, lichidatorul să vândă totalitatea bunurilor, să încaseze creanțele societății iar banii obținuți să fie distribuiți către creditori. În cazul în care după distribuirea banilor către creditori rămân sume disponibile acestea vor fi distribuite către acționari/asociați.