Perioada de observație în procedura insolvenței

Perioada de observație este perioada de timp cuprinsă între data deschiderii procedurii și data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment.

Ce se întâmplă în perioada de observație?

În perioada de observație societatea în insolvență poate derula activitățile curente, și anume acele fapte de comerț și operațiuni financiare standard în cursul normal al comerțului, cum ar fi:

• continuarea activităților contractate, conform obiectului de activitate;
• efectuarea operațiunilor de încasări şi plăți aferente acestora;
• asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente

În această periodă de observație, în decursul căreia nimic ireversibil nu se întâmplă cu soarta sau averea debitorului, se stabilesc cauzele insolvenței, șansele de reorganizare și persoanele eventual culpabile de aducerea în stare de insolvență a debitorului, este realizat inventarul bunurilor debitorului și se întocmește tabelul de creanțe.

Tot in timpul perioadei de observatie administratorul judiciar va analiza documentele contabile ale societatii debitoare si intocmeste un raport din care sa reiasa cauzele care au dus la insolventa si cine este vinovat de aceasta, daca societatea debitoare poate fi salvata prin reorganizare si care este dimensiunea „averii” societatii, adica asa-numita masa activa, comparativ cu totalul creantelor contra debitorului care vor da dreptul titularilor lor să participe la procedură.

Această comparație între activul și pasivul debitorului poate să fie un indiciu al probabilității sau improbabilității reorganizarii judiciare. Dacă debitorul este insolvabil, în mod evident o reorganizare judiciară poate fi exclusă, cu excepția cazului în care ar exista o sursă credibilă de finanțare. De observat că, în această fază, nu se stabilește și valoarea acestor active. Evaluarea activelor este, de obicei, o operațiune ce precede lichidarea (deși este posibilă și o vânzare de active în perioada de observație, cu acordul judecătorului-sindic sau al comitetului creditorilor).

În procedurile de insolvență în care reorganizarea este exclusă, operațiunile efectuate de administratorul judiciar în perioada de observație vor trebui efectuate de lichidator, ca prime măsuri ale procedurii falimentului. De aceea, analiza perioadei de observație și a acestor măsuri, luate de regulă, în perioada de observație, de către administratorul judiciar, este valabilă, în mod corespunzator, și cu referire la primele măsuri luate în procedura falimentului.

Este evident, însă, că unele reguli ale perioadei de observație, cum ar fi regula “business as usual” și regula continuării contractelor în curs de executare ale debitorului nu își mai au aplicabilitatea în procedura falimentului, întrucât activitatea debitorului încetează, procedura fiind orientată exclusiv către lichidarea activelor sale și distribuția fondurilor obținute către creditori.

Activitatea debitorului în perioada de observație

• continuarea desfăşurării activităţilor curente;
• efectuarea de plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, astfel:
• sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare

sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.